Pace și război: de la prăbușirea URSS la invazia din Ucraina și implicațiile pentru flancul estic al NATO

Pace și război: de la prăbușirea URSS la invazia din Ucraina și implicațiile pentru flancul estic al NATO

Dezbaterea organizată de Grupul pentru Dialog Social despre războiul ruso-ucrainean, politica Rusiei în străinătatea apropiată și politica de securitate și apărare a Rusiei în regiunea Mării Negre va avea loc miercuri, 23 martie, ora 19.00, în format online.

Descriere

După căderea regimului comunist în decembrie 1989, România a relansat relațiile cu Uniunea Sovietică, atât în plan politic, economic cât și cultural. România este singura țară din fostul lagăr comunist care a semnat un tratat de prietenie cu Uniunea Sovietică, la 4 aprilie 1991. Destrămarea URSS a dus la suspendarea procedurilor aprobare și promulgare a tratatului româno-rus.

Relația cu Ucraina a rămas blocată multă vreme din cauza dosarului delimitării platoului continental al Mării Negre și a dosarului minorității române din regiunile Cernăuți și Odessa. Mulți ani, România a fost percepută atât de către elita politică, establishment-ul de securitate și politică externă cât și de către opinia publică, ca un stat revizionist care – alături de Rusia și Ungaria – își propune dezmembrarea Ucrainei și achiziționarea teritoriilor care au făcut parte din România Mare în perioada interbelică.

Armand GoșuDupă anexarea Crimeea și izbucnirea războiului din Donbass, România a urmat în politica față de Ucraina liniile generale ale NATO și Uniunii Europene. Însă, contactele politice nu au sporit în intensitate, cele economice, culturale au rămas la un nivel modest, iar problematica drepturilor minorității românești chiar dacă domină în continuare agenda este împinsă în plan secund, iar prim planul este ocupat de cooperarea militară și pe probleme de securitate, în special în cadrul NATO.

Relația cu Republica Moldova a fost încă de la debutul ei o problemă de politică internă, cu un impact electoral semnificativ. În ultimul deceniu și jumătate, când a crescut la aproape un milion numărul de cetățeni români care provin din Republica Moldova, s-a consolidat interesul partidelor politice pentru voturile cetățenilor moldoveni.

Relația cu Republica Moldova a fost dominată de problema identității și denumirii limbii. Deși afirmă că recunoaște independența Republicii Moldova și a negat în fața partenerilor occidentali că are proiecte revizioniste, urmărind refacerea României Mari, Bucureștiul a refuzat să semneze un tratat politic sau tratat privind frontiera cu statul vecin.

Apariția Parteneriatului Estic a schimbat politica României față de Republica Moldova, iar Bucureștiul s-a transformat în principalul avocat al aspirațiilor europene ale Chișinăului. După 2009, relația dintre Moldova și Republica Moldova a cunoscut o dinamică fără precedent.

Cea mai constantă a rămas relația cu Federația Rusă, care a debutat în primăvara 1992 cu tensiunile generate de războiul din Transnistria iar astăzi este înghețată de amenințările de securitate ale Rusiei împotriva Ucrainei, în bazinul Mării Negre, în general. Nici Rusia și nici România nu au făcut pași spre construirea unei relații de încredere și colaborare, în aceste trei decenii. Dosarele istorice (Tezaurul și condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop) au dominat agenda bilaterală până cel puțin la semnarea tratatului politic în 2003. Nu a existat nici un consens la nivelul clasei politice românești privind îmbunătățirea relațiilor cu Rusia.

După războiul ruso-georgian (2008) și mai ales după anexarea Crimeii (2014), România se simte vulnerabilă în fața amenințării Rusiei și militează pentru consolidarea flancului estic al NATO.

Toate aceste problematici trebuie trecute și prin filtrul imediat al unui context internațional tensionat în care Rusia caută să smulgă Occidentului recunoașterea propriei sale sfere de influență strategică reunind mare parte din spațiul ex-sovietic. Pe acest fond, încercarea de obținere a unor garanții de securitate deopotrivă din partea NATO și a Statelor Unite, prin presiuni multiple, agitând totodată spectrul invadării Ucrainei.

ModeratorArmand Goșu
InvitațiIulia Joja, Director and senior fellow, Middle East Institute; Adjunct professor, Georgetown University and George Washington University
Ruxandra Ivan, Facultatea De Științe Politice, Universitatea Din București
Șerban Cioculescu, Facultatea De Științe Politice, Universitatea Din București
Structura75 minute: două prezentări de 10 minute, urmate de discuții
Bibliografie recomandată

Irina ANGELESCU, „New Eastern Perspectives? A Critical Analysis of Romania's Relations with Moldova, Ukraine and the Black Sea Region”, in Elsa Tulmets (Ed.), Identities and Solidarity in Foreign Policy. East Central Europe and the Eastern Neighborhood ~ Institute of International Relations, Prague, 2012

Ruxandra IVAN, „Black Sea Regional Leadership in Romanian Foreign Policy Discourse”, in Idem, New Regionalism or No Regionalism? Emerging Regionalism in the Black Sea Area ~ Routledge, London and New York, 2016, pp. 155-174.

Iulia-Sabina JOJA, 2015. „Reflections On Romania’S Role Conception In National Strategic Documents 1990-2014: An Evolving Security Understanding” ~ Europolity – Continuity and Change in European Governance - New Series, Department of International Relations and European Integration, National University of Political Studies and Public Administration, vol. 9(1), pp. 1-23.

Mircea MICU, „Romania”, in M. David, J. Gower, H. Haukkala (Eds), National Perspectives on Russia. European Foreign Policy in the Making? ~ Routledge, Abingdon, 2013, pp. 197-208.

Armand Goșu, „Rusia, o ecuație complicată” ~ Polirom, 2021

Alte articole
„Pseudo-denazificarea” Ucrainei sau eroarea strategică a lui Putin

Sub pretextul că vrea să „denazifice” Ucraina, Putin încearcă să arunce din nou gaz peste cărbunii veșnic nestinși ai  „Marelui Război pentru Apărarea Patriei”.  O logică în care a rămas captiv.

Schimbare de tactică a Rusiei în Ucraina. De la blitzkrieg la războiul de poziți...

Putin vrea o victorie cu orice preț. Va arunca în luptă oricâte resurse este nevoie ca s-o obțină.

Ce stă în spatele simpatiilor putiniste?

Dacă excludem propaganda Kremlinului, simpatiile față de Putin sunt influențate de resentimente antioccidentale și de argumentul extinderii excesive a NATO care ar fi provocat Rusia.

Războiul pe care toată lumea va pretinde că l-a câștigat. Cine va câștiga pacea?

Cine va crede că se poate reveni la ce a fost înainte, la „business as usual”, va fi marele perdant. Vestul va trebui să mențină sancțiunile împotriva Rusiei și după încheierea armistițiului cu Ucrain...

Propaganda în timp de război

Mai mult decât în alte momente, avem nevoie de răbdare, informațiile se mai decantează în timp. Se găsesc surse bune, de la posturile TV străine la jurnaliștii români aflați pe teren.

Țintele Rusiei în Europa

Kremlinul urmăreşte subminarea democrațiilor occidentale prin exploatarea problemelor lor interne: susținându-i pe extremiștii locali, alimentând nemulțumirile, potențând forțele prorusești, iar, acol...

„Adevărul istoric”, cea mai nouă armă din arsenalul lui Putin

Obsesia Kremlinului de a promova public propria versiune asupra istoriei nu are nicio legătură cu „adevărul”, ci cu monopolul asupra „adevărului”.

Răspunsul domnului Putin

În vreme ce la noi istoria națională este un domeniu marginal, bun numai să ridice controverse la aniversări, Kremlinul o folosește ca pe un instrument de luptă.

Joaca lui Putin de-a istoricul și noua ideologie a Rusiei

În articolul publicat în The National Interest, Putin îi cheamă pe membrii Consiliului de Securitate să caute împreună un nou aranjament global de securitate.

În căutarea răului: dezinformarea și propaganda Rusiei în România (II)

Istoria și experiențele românilor cu Rusia reprezintă un scut organic antidezinformare și antipropagandă.

În căutarea răului: dezinformarea și propaganda Rusiei în România (I)

Războiul informațional al Kremlinului folosește dezinformarea, informarea vădit greșită, știrile false și falsificate, teoriile conspirației și propaganda împotriva statelor care, din 1989, nu se mai...

Scenarii de război între Rusia și Ucraina

Putin nu vrea să transforme războiul din Donbass într-un conflict înghețat, ci să reintegreze regiunea separatistă în granițele Ucrainei, dar ca o entitate cu un statut special și controlată de Rusia.

Putin cel Imprevizibil

Președintele Rusiei nu gândește ca un militar, ci ca un ofițer de informații format la școala KGB-ului. O manevră militară, fapt banal într-o altă țară, ia în Rusia aerul unei operațiuni speciale.

Migranții, noua armă din arsenalul lui Lukașenko

Forțarea graniței Poloniei de câteva mii de oameni ce încearcă să intre în UE dinspre Belarus a declanșat o veritabilă criză la nivelul continentului. Una diferită de celelalte crize.

Comentarii 0

Lăsați un comentariu

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.
Comentariul va fi publicat după verificare. Comentariile ofensive vor fi eliminate.