Dezinformare: fake-news, propagandă, rescrierea istoriei și ascensiunea populismului

Vineri, 11 februarie 2022, va avea loc prima dintre dezbaterile organizate, intitulată Noul ecosistem al dezinformării: fake-news, propagandă, rescrierea istoriei și ascensiunea populismului. Evenimentul se va desfășura online.

De ce?

Unu din doi europeni care utilizează internetul consideră că au fost expuși la „dezinformare” online, în timp ce 45 la sută dintre ei afirmă că au intrat în contact cu conținut „creat pentru a diviza societatea cu privire la o anumită problemă” (CE, 2021). Încrederea în mass-media atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial, este în scădere. Rețelele sociale sunt considerate cele mai puțin de încredere surse de informare. Și cu toate astea, două treimi dintre consumatorii de știri online din UE preferă să le acceseze prin intermediul platformelor bazate pe algoritmi, cum ar fi motoarele de căutare și agregatoarele de știri și site-urile de social media (CE, 2018). Pe Facebook, de exemplu, în a doua jumătate a lui 2020, editorii de știri cunoscuți că au difuzat informații false au primit de șase ori mai multe aprecieri, distribuiri și interacțiuni pe platformă față de surse de știri de încredere (Dwoskin,  2021).

Pe scurt, dezinformarea a luat amploare în mediul online în ultimii ani, iar știrile false sunt mai gălăgioase decât informațiile factuale. Dezinformarea, ne-o spun experții în domeniu, contribuie la creșterea polarizării din societăți, face alegătorii mai susceptibili la a realege guverne cu performanțe slabe și scade încrederea publicului în democrație.

De cele mai multe ori, mai ales în spaţiul online, dezinformarea şi propaganda au ca bază aşa-zise fundamente istorice, referinţe mistificate şi interpretări greşite. Rescrierea istoriei, dar nu ca revizionism ci ca negaţionism, este un fenomen amplu şi priveşte atât teme naţionale (implicarea României în Holocaust) cât şi evenimente istorice generale (negarea Holocaustului, istoriografia rusă şi rescrierea implicării sovietice în cel de al doilea război mondial). Astfel, rescrierea istroiei devine nu un scop în sine, ci un instrument de promovare atât a negaţionaismului, cât şi a agendei extremiste şi populiste, fenomen observabil îndeosebi în fostele ţări comuniste din Europa de Est. De nivelul de înţelegere a acestui fenomen şi de capacitatea tinerilor de a-i înţelege mecanismele depinde în mare măsură soarta viitoare a democraţiei în această zonă. De aceea este important ca mai ales tinerii să cunoască problema dezinformării și să participe la dezbaterile din spațiu public pe această temă.                 

Cine?

La dezbaterea de pe 11 februarie 2022 vor participa studenți interesați de subiect, speakeri cu o expertiză solidă pe temele discutate, dar și alți invitați din domeniul comunicării, științelor politice și istoriei. 

Prima sesiune va fi moderată de Maria Balea, cercetător la Centrul Român de Politici Europene si colaborator al Facultății de Litere din cadrul Universității din București, și îl va avea ca speaker pe Bogdan Oprea, specialist în comunicarea în administraţia publică. Din 2007 este cadru didactic la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării în cadrul Universităţii din Bucureşti. A lansat şi predă primul curs din mediul universitar românesc dedicat combaterii fenomenului dezinformării, manipulării şi fake news online. Totodată, este moderatorul podcast-ului „Fake News Theory cu Bogdan Oprea”.

Cea de-a doua sesiune a dezbaterii va fi moderată de Mădălin Hodor, istoric în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și membru al Grupului pentru Dialog Social. Speakerul propus este domnul Michael Shafir, cunoscut politolog, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai şi unul dintre cei mai mari specialişti în istoria Holocaustului în Europa Centrală şi de Est. La eveniment vor fi prezenți si invitați speciali, precum Alina Bârgăoanu – decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA,  Radu Ioanid - Ambasadorul României în Israel și Mihai Demetriade – cercetător și istoric al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Cum?

Dezbaterea se va desfășura online, pe platforma Zoom, și va dura 90 de minute. Ea va cuprinde două sesiuni. Cea de-a doua jumătate a fiecarei sesiuni va fi dedicată exclusiv dialogului cu studenții și cu invitații.

Prima sesiune va avea o abordare mai generală asupra subiectului. Astfel, se va discuta despre dezinformare – ce este, cum o recunoaștem, despre amploarea dezinformării în mediul online, dar și despre relația dintre fenomenul dezinformării online și comunicarea populistă.

În cea de-a doua sesiune, participanții vor avea ocazia de a aprofunda subiectul rescrierii istoriei și ascensiunii extremismului. Ne propunem să abordăm cazul şcoală al negaţionismului Holocaustului, ca exemplu de istorie falsificată şi propaganda, dar şi ca fundament ideologic al noului extremism de dreapta din România.

Vă invităm să vă înscrieți la dezbaterea  Noul ecosistem al dezinformării: fake-news, propagandă, rescrierea istoriei și ascensiunea populismului și să consultați materialele puse la dispoziție pe platformă.

Sesiunea 1: Dezinformarea – ce este și cum o recunoaștem. Amploarea dezinformării în mediul online. Fenomenul dezinformării online și comunicarea populistă

Pauza (5 min)

Sesiunea 2: Rescrierea istoriei și ascensiunea extremismului