Dezinformarea politică bate faptele. Stânga și dreapta își împart egal pofta de fake news

Dezinformarea politică bate faptele. Stânga și dreapta își împart egal pofta de fake news

Cercetătorii au descoperit că, din punct de vedere statistic, amploarea luată de distribuția știrilor false este neutră din punct de vedere politic.

Ați dat vreodată share unei știri false sau unei fotografii contrafăcute distribuită pe post de știre?

În pofida părerii foarte bune pe care o avem despre noi înșine, există șanse foarte mari s-o fi făcut.

În 2017, în plină eră Trump, postul de televiziune CBS a angajat compania de publicitate pe internet Trade Desk să investigheze cine citește și distribuie fake news online. În urma studiului, Jeff Green, CEO-ul companiei a declarat că „Știrile false îi afectează atât pe cei de dreapta cât și pe cei de stânga. Îi afectează atât pe cei educați cât și pe cei needucați. Prin urmare, stereotipurile potrivit cărora știrile false sunt propagate exclusiv de populația de dreapta, needucată, sunt 100% neadevărate”.

Ce a făcut Trade Desk? A luat două informații false, una de la stânga, potrivit căreia poliția ar fi executat un raid asupra unei tabere de protestatari pe care ar fi incendiat-o și o alta de pe un website de dreapta care pretindea în mod fals că Donald Trump este victima unui complot al Congresului, care ar dori să-l îndepărteze și le-a postat pe rețelele de socializare. Cu ajutorul unui software specializat, cercetătorii companiei au urmărit comportamentul online al cititorilor pentru a-și da seama cine și unde sunt aceștia.

Rezultatele au fost cel puțin tulburătoare. „La stânga, a afirmat Green, dacă ești consumator de fake news, există de 34 de ori mai multe șanse să fii absolvent de colegiu”, iar dacă ești de dreapta, există de 18 ori mai multe șanse să te afli în primii 20% sub aspectul veniturilor.

Mitul potrivit căruia consumatorul de fake news este în general conservator și needucat a fost spulberat. Din rezultatele acestui studiu rezultă că, dimpotrivă, dacă ești implicat politic, cu cât ești mai bogat și mai educat, cu atât ai șanse mai mari să consumi și să distribui știri false. Această concluzie este întărită de un alt fapt constatat în studiu: cu cât consumi mai multe știri false, cu atât există șanse mai mari să votezi la următoarele alegeri.

Știrile false, de șase ori mai populare pe Facebook

Anul trecut, un studiu realizat de New York University și Université Grenoble Alpes din Franța asupra comportamentului utilizatorilor de Facebook în preajma alegerilor din 2020 din Statele Unite, a descoperit că din august 2020 până în ianuarie 2021, difuzorii cunoscuți ca distribuitori de dezinformare au primit de șase ori mai multe like-uri, share-uri și interacțiuni pe Facebook decât sursele de informații considerate de încredere, precum Organizația Mondială a Sănătății.

Autorii studiului s-au bazat pe categorizările realizate de două organizații care studiază dezinformarea, NewsGuard și Media Bias/Fact Check. Ambele grupuri au categorizat cîteva mii de distribuitori de conținut pe Facebook după înclinația politică, mergând de la extrema stângă la extrema dreaptă, și după dispoziția lor de a distribui informații autentice sau nu. Echipa de cercetători a selectat ulterior 2551 dintre aceste pagini și a comparat interacțiunile în cazul postărilor pe paginile unor distribuitori cunoscuți ca propagatori de dezinformare atât de la stânga cât și de la dreapta cu interacțiunile din postările distribuitorilor de informații factuale.

Interesant, cercetătorii au descoperit că, din punct de vedere statistic, amploarea luată de distribuția știrilor false este neutră din punct de vedere politic. Altfel spus, paginile care trafichează dezinformare, atât la stânga cât și la dreapta, generează un angajament mult mai mare din partea utilizatorilor de Facebook decât paginile conținând informații factuale indiferent de orientarea politică a acestora din urmă.

Ce se întâmplă aici? Să fie de vină doar altgoritmii Facebook care ar avantaja distribuția știrilor false în detrimentul celor factuale, așa cum au acuzat mulți publiciști și politicieni americani compania condusă de Mark Zuckerberg? Ce-i drept, un sondaj realizat anul trecut de Covid States Project a relevat faptul că utilizatorii americani de Facebook sunt cel mai puțin probabil să fie vaccinați decât consumatorii de știri de orice alt tip, semn că, probabil, Facebook favorizează știrile false și teoriile conspirației privind pandemia mai mult decât orice altă platformă de știri. Pe de altă parte, un alt studiu realizat în 2018 de MIT a scos în evidență faptul că pe o altă platformă, Twitter, care este publică, spre deosebire de Facebook, știrile false și dezinformările au performat mult mai bine decât informațiile factuale. Dacă nu cumva avem de-a face cu o conspirație a marilor rețele sociale de a promova cu precădere știri false, atunci explicația pentru această atracție universală pentru dezinformare, care transcende barierele sociale și pe cele politice trebuie căutată în altă parte.

De ce Șoșoacă?

O analiză realizată de Europa Liberă asupra atenției de care s-au bucurat politicienii români pe Facebook (de departe, cea mai mare platformă media din România) în ultimii trei ani, măsurată prin like-uri, share-uri, click-uri și comentarii scoate în evidență o alunecare necontrolată spre zona de fake news și dezinformare, care devine dominantă.

Astfel, dacă în 2019 primele cinci locuri în ceea ce privește interacțiunile pe Facebook sunt ocupate, în ordine, de Rareș Bogdan, PNL, Klaus Iohannis, Dacian Cioloș și USR-PLUS, cu liderul AUR, George Simion, pe locul al optulea, în 2020, situația se schimbă radical. Pe primul loc trece George Simion, urmat de PNL, Gabriela Firea, Rareș Bogdan și PSD. Modificarea preferințelor consumatorilor de conținut politic pe Facebook se va vedea la alegerile legislative unde atât PSD cât și AUR au performat foarte bine.

În 2020 față de 2019, singura mare diferență este expansiunea pandemiei de Covid-19, cu măsurile restrictive care au urmat, starea de urgență, carantina, masca obligatorie și distanțarea socială.

Ar putea părea că preferințele politice ale consumatorilor de Facebook sunt o reacție negativă la măsurile restrictive impuse de guvernul PNL, dacă lucrurile nu s-ar degrada complet în 2021, când restricțiile sunt relaxate în pofida valului IV al pandemiei.

Astfel, în 2021, Simion își păstrează prima poziție în privința interacțiunilor, urmat de Diana Iovanovici Șoșoacă, Cristian Terheș, Gabriela Firea și din nou Diana Iovanovici Șoșoacă cu o altă pagină. Cu excepția Gabrielei Firea, ascensiunea interacțiunilor celorlalți trei lideri coincide cu valul al IV-lea. Ceea ce apare nou în 2021 este vaccinul anti-Covid și, din ceea ce vedem, toți liderii clasamentului interacțiunilor pe Facebook sunt antivacciniști convinși și persoane foarte susceptibile să difuzeze știri false, dezinformări și teorii ale conspirației în privința pandemiei și a vaccinurilor. Avem, așadar, de-a face cu o dominație a preferințelor pentru fake news din partea consumatorilor de știri și conținut politic la români.

Întrebarea este dacă există diferențe mari între consumatorul de fake news român și american. Dacă aceste nu sunt statistic semnificative, atunci trebuie să conchidem că preferințele pentru George Simion și Diana Șoșoacă sunt, așa cum arată studiile americane, împărțite în mod relativ egal în tot spectrul politic, atât la stânga cât și la dreapta, atât printre oameni educați cât și needucați, atât printre cei cu venituri mari cât și cei cu venituri mici. Or, aceasta este o concluzie care se îndepărtează foarte mult de portretul consumatorului de fake news marca Șoșoacă – conservator, fundamentalist ortodox, cu educație puțină etc – și este, cu adevărat neliniștitoare.

Comentarii 0

Lăsați un comentariu

Adresa dvs. de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *.
Comentariul va fi publicat după verificare. Comentariile ofensive vor fi eliminate.